Prezentare generală
AȘEZARE GEOGRAFICĂ
Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Harghita, în zona cursului superior al râului Bicaz înzona unde primește apele afluentului Dămuc, la poalele munților Ceahlău, Hășmaș și Tarcău. Este străbătută de șoseaua națională DN12C, care trece prin cheile Bicazului și leagă Piatra Neamț de Gheorgheni și de calea ferată industrială Bicaz–Bicaz Chei. La Bicaz-Chei, din DN12C se ramifică șoseaua județeană DJ127A, care duce la Dămuc, urcă pe valea Dămucului și coboară apoi pe râul Poiana Fagului în județul Harghita la Lunca de Jos (deși nu întreg traseul este asfaltat).[3] Pe teritoriul comunei Bicaz-Chei se află două rezervații naturale: Cheile Bicazului și Cheile Șugăului, ambele de tip mixt.
DEMOGRAFIE
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bicaz-Chei se ridică la 3.862 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.089 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,27%), cu o minoritate de romi (2,85%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,53%), cu o minoritate de baptiști (1,94%), iar pentru 8,88% nu se cunoaște apartenența confesională.
ISTORIC
La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei făcea parte din Regatul Ungariei din Austro-Ungaria, în cadrul căreia era arondată districtului Gheorgheni al comitatului Ciuc; hărțile epocii consemnează în zona comunei satele Gyorgyò-Békás (la confluența răurilor Dămuc și Bicaz) și Ivànyos. În 1918, comuna a fost ocupată de armata României, iar în 1920 trecerea la România a fost oficializată prin tratatul de la Trianon. Astfel, anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele românesc de Bicaz, cu o populație de 6994 de locuitori, în plasa Tulgheș a județului Ciuc, această comună cuprinzând și teritoriul actualelor comune Bicazu Ardelean și Dămuc. Spre sfârșitul perioadei interbelice, cele trei comune s-au diferențiat. După Dictatul de la Viena din 1940, comuna, împreună cu restul Ardealului de Nord a aparținut Ungariei până în 1944, când după 23 august a redevenit parte a României.
În 1950, comuna Bicaz-Chei a fost transferată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a trecut la județul Neamț.
Tradiții și obiceiuri
Bicaz Chei prezintă interes turistic datorită elementelor de arhitectură populară tradiţională, ocupaţii, meşteşuguri artistice, obiceiuri locale de străveche tradiţie. Manifestarea este dedicată zilei comunei Bicaz Chei, zi ce marchează plecarea oilor la munte. La manifestare au luat parte solişti şi formaţii de muzică populară, buciumaşi, rapsozi din zonă. A participat şi Ansamblul folcloric “Floricică de la Munte”.
Armindeni la Bicaz Chei- urcatul oilor la stână
Urcatul oilor, sus pe munte, la stână, este o sărbătoare pastorală încă de pe vremea dacilor, care se organizează în prima duminică a lunii mai a fiecarui an, odată cu formarea stânelor. Este momentul pentru întâiul muls al oilor când se înscriu drepturile fiecărei părţi (ciobani – proprietari) din produsele rezultate. Totodată sunt reparate stânele vechi şi se organizează de către participanţi, conform tradiţiei, o adevărată sărbătoare pastorală. După cum se cunoaşte la Bicaz-Chei s-a înrădăcinat din vechime această sărbătoare care s-a suprapus peste sărbătoarea de Armindeni dedicată zeului vegetaţiei, socotit şi protectorul vitelor si holdelor. Comuna are peste 5000 de oi, care vor urca la păşunat spre înălţimi ce trec de 1200 de metri.
Sama Ciobanilor din Bicaz Chei
Începutul lunii octombrie are, pentru locuitorii comunelor de pe Valea Bicazului, o semnificație aparte. Este perioada când ciobanii coboară cu oile din munți, încheind sezonul de păstorit, și vin să dea sama în fața proprietarilor de animale pentru toate câte au făcut pe parcursul anului.
Acest moment, cunoscut sub numele de „sâmbra oilor”, are, mai ales pentru locuitorii comunei Bicaz Chei, o conotație deosebită.
Aici, mai mult decât în orice altă zonă, acestei manifestări i se acordă o importanță aparte, fiind o tradiție ce se păstrează, la fel de puternică, de la an la an.
Loading...
Reload document 
Open in new tab 
