” În calitate de primar al comunei Bicaz-Chei adresez bun venit tuturor celor ce aţi accesat acest site, în numele comunităţii acestei comune, administraţiei publice locale şi al meu personal.
Ne dorim că pe această cale să venim în sprijinul cetăţenilor, oferindu-le dreptul la informaţia produsă şi gestionată de administraţia publică locală şi în acelaşi timp să fim o fereastră deschisă permanent tuturor celor ce vor să ne cunoască comuna şi pe noi.

Mulțumesc în numele locuitorilor, vizitatorilor din țară și străînătate, pentru că ați avut curiozitatea și dorința de a afla cât mai multe despre noi, gândindu-vă poate că veți descoperi oportunități de afaceri de orice natură, să sperăm că vă vor îndemna să investiți în comuna noastră, asigurându-vă cu responsabilitate de existența unei administrații publice locale deschise și transparente.”

Cu stimă, primar Oniga Ghiorghe

primarie

APARATUL ADMINISTRATIV

Primar: Oniga Ghiorghe
Viceprimar: Oniga Ciprian
Secretar General: Panţîr Toderică
Contabil: Ghindea Gina, Oniga Marcela Virginia

LOCALITĂȚI ÎN ADMINISTRAȚIE

localitatea Bicaz-Chei
satul Gherman
satul Ivaneş
satul Bîrnadu

AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

Comuna Bicaz Chei este aşezată în partea de nord a judeţului Neamţ, pe DN 12C şi DJ 137A, 47 km faţă de Municipiul Piatra Neamţ, 20 km faţă de oraşul Bicaz.

10234

Suprafață(ha)

4691

Populație

1896

Gospodării

1465

Nr. locuințe

3

Nr. grădinițe

3

Nr. școli

PROIECTE DE INVESTIȚII

Modernizarea drumurilor
Dezvoltarea infrastructurii
Alimentare cu apă
Canalizare torenţi
Modernizare centru

Cheile Bicazului reprezintă una din cele mai atrăgătoare zone turistice ale țării. Situate în partea centrală a Munților Hășmaș, aparținând Carpatilor Orientali, și fiind delimitate la nord și nord-vest de Suhardul Mare (1506 m) și la sud-est de Suhardul Mic (1352 m), fac legătura intre județele Neamț și Harghita. Cheile, cu o lungime de 8 km, ce se întind intre stațiunea Lacu Roșu și satul Bicazul Ardelean, sunt formate de răul Bicaz și afluenții săi (din care cel mai important este Bicajelul) și leagă Transilvania de Moldova.

Zona este străbătută de drumul transcarpatic DN 12C ce leagă orașul Gheorgheni de Bicaz.
Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului – Hășmaș ce are ca arii protejate: Lacul Roșu, Cheile Bicazului, Cheile Sugaului, Hășmașul Mare – Piatra Singuratică și Hășmașul Negru.

Tot drumul din Cheile Bicazului este format de serpentine de o frumusețe deosebită. Pereții de calcar ai stăncilor ascund peșteri de o deosebită frumusețe (Peștera Neagră, Peștera Cascada) și avene (Licas, Avenul cu Trei Intrări). Toate micile cursuri de apă afluente Bicazului fac la rândul lor alte chei cum ar fi: Cheile Laposului, Cheile Sugaului, Cheile Bicajelului.
Pe parcurs se pot admira Piatra Altarului – un masiv stâncos de 1120 m altitudine, masivele stâncoase Piatra Pinteștilor (847 m) și Piatra Arșiței (835 m). Printre alte stănci mai deosebite din zonă amintim Piatra Surducului, Poarta de Piatră și Polițele Bardosului.

Cheile s-au format prin erodarea calcarelor mezozoice mai puțin dure. Asocierea tipurilor de roci diferit colorate și variate ca formă și alcătuire, întâlnite pe traseul Bicazu Ardelean – Lacu Roșu, face că imensa despicătură a văii Bicazului să constituie unul din cele mai remarcabile trasee turistice din Carpați. Cheile sunt străjuite de culmile: Ucigașul, Piatra Altarului (Turnul Bardosului), Suhard. Pe unele stănci există trasee pentru practicarea alpinismului.

Aici s-au identificat și cele mai multe trasee alpine, deci să nu ne mire alpiniștii sportivi, adesea atârnați deasupra drumului că niste păienjeni colorați ai văzduhului.

O rezervație poate mai puțin cunoscută de unii, dar impresionantă prin spectacolul formelor, Cheile Șugăului-Munticelu reprezintă o arie protejată din Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș. Cheile Șugăului sunt foarte înguste și au o lungime de 350 m, fiind străbătute de Șugău, afluent al Bicazului.
Chiar la ieșirea din satul Bicaz-Chei și intrarea în Cheile Bicazului (cum vii dinspre localitatea Bicaz) vei găsi pe partea dreaptă intrarea în rezervație. Aici există o mică parcare și un panou de informare despre zonă și traseele pe care le poți parcurge.

Peștera Ghiocelul – Rezervația Naturală Munticelul

Peștera Munticelul, local cunoscută că Peștera Ghiocelul, este o descoperire relativ recentă în cuprinsul uriașului bloc calcaros Munticelul. Ea a fost descoperită întâmplător în primăvara anului 1973, de către un grup de copii ieșiți la cules de ghiocei, de unde și denumirea data de localnici.

Traseul nostru pornește din dreptul localității Bicaz Chei. La început urmăm un drum de căruță care urcă pe sub peretele estic al Pietrei Glodului, apoi ne abatem către stânga, continuând să urcăm de-a lungul unor pajiști alpine de o rară frumusețe. Curând ajungem la un prag stâncos impădurit. Acesta este locul din care se deschide intrarea în peșteră, bine ascunsă privirii de un portal de stâncă aflat deasupra noastră. Pătrundem în peșteră printr-o deschizătură largă de circa 3 metri, apoi ajungem în sala mare, acoperită în întregime de formațiuni de stalactite și stalacmite de o frumusețe izbitoare. Sala are aproximativ 30×40 metri. În partea sud-estică a peșterii descoperim Lacul Zânelor, iar la o distanță de circa 35 m ajungem în dreptul Cimitirului Urșilor.

Lăcașe de cult

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" Bicaz Chei I

Actuala biserică ortodoxă din această parohie, îşi are certificatul de naştere aşezat în dreptul anului 1926. Meritul deosebit în formarea acestei parohii, dar mai ales în desprinderea de biserica Greco-catolică din Bicazu Ardelean îi aparţine preotului, vrednic de pomenire, Teodor Candea.

Biserica „Învierea Domnului” Bicaz Chei II

Istoria parohiei Bicaz Chei II este recentă, dar încărcată din belşug în evenimente şi activitate, astfel încât şi-a căpătat locul bine conturat între parohiile vecine sau cele cu o istorie mai îndelungată. Acest lucru se datorează, în primul rând, faptului că Bunul Dumnezeu şi-a găsit Sfânt Locaş, „unde să-şi plece capul”.

Biserica "Sfântul Ilie" - sat Ivăneș

Parohia Dămuc-Ivăneş este o parohie veche (nu se cunoaşte anul înfiinţării), cu o biserică de lemn construită în 1847, cu hramul Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul.

În prezent este in derulare proiectul de refacere a picturii bisericii si de infrumusetare a exteriorului acesteia cu icoane in mozaic.

Bicaz Chei prezintă interes turistic datorită elementelor de arhitectură populară tradiţională, ocupaţii, meşteşuguri artistice, obiceiuri locale de străveche tradiţie. Manifestarea este dedicată zilei comunei Bicaz Chei, zi ce marchează plecarea oilor la munte. La manifestare au luat parte solişti şi formaţii de muzică populară, buciumaşi, rapsozi din zonă. A participat şi Ansamblul folcloric “Floricică de la Munte”.

Armindeni la Bicaz Chei- urcatul oilor la stână

Urcatul oilor, sus pe munte, la stână, este o sărbătoare pastorală încă de pe vremea dacilor, care se organizează în prima duminică a lunii mai a fiecarui an, odată cu formarea stânelor. Este momentul pentru întâiul muls al oilor când se înscriu drepturile fiecărei părţi (ciobani – proprietari) din produsele rezultate. Totodată sunt reparate stânele vechi şi se organizează de către participanţi, conform tradiţiei, o adevărată sărbătoare pastorală. După cum se cunoaşte la Bicaz-Chei s-a înrădăcinat din vechime această sărbătoare care s-a suprapus peste sărbătoarea de Armindeni dedicată zeului vegetaţiei, socotit şi protectorul vitelor si holdelor. Comuna are peste 5000 de oi, care vor urca la păşunat spre înălţimi ce trec de 1200 de metri.

Sama Ciobanilor din Bicaz Chei

Începutul lunii octombrie are, pentru locuitorii comunelor de pe Valea Bicazului, o semnificație aparte. Este perioada când ciobanii coboară cu oile din munți, încheind sezonul de păstorit, și vin să dea sama în fața proprietarilor de animale pentru toate câte au făcut pe parcursul anului.

Acest moment, cunoscut sub numele de „sâmbra oilor”, are, mai ales pentru locuitorii comunei Bicaz Chei, o conotație deosebită.

Aici, mai mult decât în orice altă zonă, acestei manifestări i se acordă o importanță aparte, fiind o tradiție ce se păstrează, la fel de puternică, de la an la an.

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş cuprinde păduri de molid ( molidişuri pure – 95 %) , păduri de răşinoase cu fag , care îmbracă versanţii masivului, pajişti montane întinse, vîrfuri cu vegetaţie subalpină, stâncării cu vegetaţie specifică , multe rarităţi floristice şi endemite .
Specific acestei zone este endemitul local Astragalus pseudopurpureus (cosacii bicăjeni).

Sunt întâlnite şi numeroase specii rare, dintre care menţionăm: Juniperus sabina ( cetina de negi ), Ajuga pyramidalis, Silene zawadzkii, Waldsteinia geoides şi Daphne cneorum ( tămâiţa ) .
O mare importanţă ştiinţifică prezintă şi speciile de plante ocrotite declarate monumente ale naturii : papucul-doamnei (Cypripedium calceolus), floarea de colţ (Leontopodium alpinum), sângele-voinicului (Nigritella rubra), tisa (Taxus baccata) etc.

Fauna parcului este deosebit de bogată în specii rare şi periclitate, cât şi în alte specii caracteristice zonei montane.
Enumerăm căteva specii rare şi ocrotite, care sunt verigi importante într-o reţea trofică bogată, ce denotă un ecosistem încă echilibrat : lepidopterele Parnassius apollo, Polygonia alba, amfibieni şi reptile ca broasca cu burta galbenă (Bombina variegata), broasca mare de lac (Rana ridibunda), tritonul de munte (Triturus alpestris), tritonul carpatic (Triturus montandoni), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), salamandra (Salamandra salamandra) , broasca râioasă (Bufo bufo), broasca roşie de munte (Rana temporaria), şopârla de munte (Lacerta vivipara) , vipera comună (Vipera berus) , şarpele de alun (Coronella austriaca), păsări ca fluturaşul de stâncă (Tichodroma muraria) , ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus), presura de munte (Emberiza cia), corbul (Corvus corax), cocoşul de munte (Tetrao urogallus), huhurezul mare (Strix uralensis), acvila de munte (Aquila chrysaetos) şi mamifere, cerbul carpatin (Cervus elaphus), capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus).

Pui de vulpe

Căprioară cu pui

Ursoaică cu pui

Jder

Ultima actualizare: 16:08 | 7.10.2024

Sari la conținut